Sunt legalista!!!

Adica, oficial, muncesc, locuiesc si, implicit, exist in Belgia. Bineinteles ca sunt tot un numar!!! Numerele astea o sa ne transforme incet, incet in robotei...

Dar sa o luam cu inceputul. Adica cu ce a urmat dupa ce am fost intrebata daca vreau jobul.

Stiam ca joi e zi libera pe aici, asa ca nu m-am agitat. Dar vineri am inceput sa sun. Bineinteles ca nu am dat de nimeni de dimineata, abia dupa-amiaza am gasit-o pe Nadia Codreanu cu care am stabilit o intalnire pe Skype pentru a doua zi in vederea discutarii detaliilor. Cu aceasta ocazie mi-am facut si cont de Skype!

Partea intai – actele de independent

Luni dimineata m-am dus la noul meu loc de munca si am intrebat daca o sa mi se faca un contract, act ce ar facilita foarte mult indeplinirea restului de formalitati... Bineinteles ca mi s-a facut un contract (e asa frumusel!) cu antet, stampile si semnaturi. Am sunat-o pe Nadia Codreanu (daca ajungeti pe aici si aveti nevoie de acte, va recomand sa o contactati) si am stabilit sa ne intalnim direct pentru ca la Partena (agentia care urma sa se ocupe de facerea actelor) nu a reusit sa obtina o intalnire prin telefon.

Pe la 12.00 a inceput micul cosmar cu autorizarea... M-am intalnit cu Nadia si am mers la Partena unde erau fooooooorteeeee multi oameni (nu mi s-a stricat tastatura!). Bineinteles ca atunci nu se putea face nimic si am fost reprogramata (adica pusa pe lista de asteptare peste randul altora) la 13.30. In timpul asta am mai vorbit cu Nadia una-alta si am incercat sa imi fac un abonament pe liniile de transport. Si acolo era aglomeratie si, pana sa imi vina randul, a trebuit sa fug la Partena. Dar, in drum spre iesire, am mai luat un bon de ordine in speranta ca pana o sa imi vina urmatorul rand o sa termin cu actele.

Deci, am ajuns la Partena unde a trebuit sa ii explic domnului care s-a ocupat de actele mele ca vreau sa imi treaca ca si obiecte de activitate si curatenia, gradinaritul etc. nu doar pe cele de birou si consultanta. Aici trebuie sa precizez ca Nadia mi-a spus ca multi romani cu studii superioare care isi fac acte de independent prefera sa nu scrie activitatile „de jos” pentru ca simt ca le scade prestigiul. Interesant! Parca s-ar fi nascut cu diploma in mana!

In timp ce tipul se ocupa de completarea dosarului meu, m-am dus la posta sa platesc taxele. Alta coada!!! Parca toti bruxellezii ar fi avut treaba unde aveam si eu. La posta am vazut si niste specimene interesante: un tip de maxim 25 de ani care parea drogat/bolnav psihic si care avea un fel de matreata pe care nu pot sa o descriu ca mi se face rau, doi boschetari si mai jegosi care dormeau pe podea...

Am reusit sa platesc si m-am intors la agentie. Gata cu inregistrarea ca si independent (un fel de persoana fizica autorizata)! Mai trebuia doar sa comunic un numar de cont bancar ca sa imi dea si numarul de platitor de TVA.

Apropo de acest numar, Nadia m-a sfatuit sa platesc un comision de 50 de euro si sa deleg tot agentia sa se ocupe de obtinerea lui. Daca m-as fi ocupat eu, nu ar fi costat nimic dar existau mari sanse sa nu il obtin. Cauza: multi romani care au venit pe aici si au facut invarteli. Cinste lor! Altceva nu pot sa spun...

In total, actele de independent m-au costat 127 euro.

Odata cu aceste acte, am si asigurare medicala si sociala. Cea medicala e valabila in deplinatatea facultatilor sale abia peste 3 luni, pana atunci doar pentru urgente. Sincer, sper sa nu o folosesc niciodata.  

Si cand am ajuns iar la sediul STIB (societatea de transport in comun de aici) tocmai imi venea randul. Asa ca am si abonament!

Partea a doua – Maison Communale, adica Primaria

Marti dupa-amiaza, pe la 17.00, am ajuns la locul faptei ca sa imi declar rezidenta, inarmata cu actele de independent. Am asteptat o vreme, dar nu foarte mult, am fost preluata de un functionar care mi-a facut o parte din formalitati. Cealalta parte, cand vin cu documentul cu numarul de independent (care mi-a parvenit pe mail si l-am prezentat listat) stampilat de agentia care mi-a facut actele. Mda!

Am primit o hartie in care scrie ca am fost la ei si mi se atribuie un Numar National. Yeeee! Sunt un numar in Belgia!

Acum trebuie sa astept sa ma viziteze Politia ca sa se asigure ca traiesc aici si nu pe strada, apoi ma duc iar la Primarie, inclusiv cu documentele stampilate, si imi cer buletin de Belgia. Abia astept! O sa pot sa ma plimb cu el in toata Europa, chiar si in tarile scandinave care nu sunt membre UE. Sper...

Amuzant este ca mi s-a spus ca in Belgia eu nu sunt casatorita. Pentru a mi se recunoaste casatoria, trebuie sa aduc certificatul roz si pe cel de nastere, apostilate, pentru a fi consemnate si aici. Nu am inteles faza cu apostila... Doar sunt format european si sunt emise intr-o tara din UE!

Partea a treia – contul la banca

Inspiratia divina, sau de orice fel o fi ea, m-a facut luni sa intru pe internet si sa imi fac o programare la agentia ING de peste drum de casa mea pentru miercuri dimineata. Asa ca, miercuri ma prezint cu un teanc de documente (contract de munca, actul de la Primarie si autorizarea ca si independent) la banca, ca doar aveam programare la 9.00. Inca mai sunt naiva si cred ca in Belgia programarile se respecta. Bineinteles ca nu am fost luata in primire decat pe la 9.45!!!

Dupa ce functionarul foarte relaxat imi scrie in toate actele ca sunt nascuta pe 20/01/1900 (vorba amicului AX: areti foarte bine pentru cineva in varsta de 110 ani!!!) si imi spune ca numarul national nu e valabil, probabil e provizoriu (pai daca a gresit data nasterii!!!), imi face contul. Oau! Am cont in Belgia!

Omul incepe sa imi explice ce alte produse poate sa imi ofere banca si eu ii spun ca o sa imi contactez contabilul! Ce gluma buna! Sunt propriul meu contabil... Apoi insista sa imi dea un card provizoriu, poate am nevoie de el pana vine cardul meu, peste vreo 10 zile. Bine, fie, numai sa scap de tine!

Primesc si cardul provizoriu si ii activez si noul PIN. De asemenea, mi se activeaza si Home Banking. Pacat ca nu am niciun ban in cont! Dar o sa vina... Si atunci sa te tii shopping! Dupa ce intregim familia, dupa ce platim datoriile, dupa...  

Dupa ce termin cu banca, imi spun ca, daca tot o sa ajung in centru (nu ca as fi departe...) ca sa iau tram-ul inspre munca, pot sa incerc sa stampilez si actele ca sa nu mai pierd o noua zi. Bineinteles ca la Partena era din nou coada... Dar, ca un roman autentic ce sunt, ma duc direct la nenea care mi-a facut dosarul (era liber) ii zambesc si il rog sa imi stampileze actele. Cu ocazia asta, i-am dat si numarul de cont.

Si uite asa am devenit un belgian in devenire.

Statutul de independent de aici e cel mai prost, dar e mai bun decat cel de bugetar din Romania. Adica, pentru statutul de aici o sa ai cea mai mica pensie (vreo 700 de euro pe luna) si impozite mari (in functie de venit, ajung pana la 45%), dar ai acces la sistemul sanitar si la multe alte lucruri. Plus ca, inca, o pensie de 700 de euro nu mi se pare chiar atat de mica. Cu doua, deja traiesti binisor.

In cursul facerii, am concluzionat ca lui Mr. G o sa-i fie foarte usor cand o sa vina. Asta daca ma duc cu certificatul de casatorie la Primarie ca sa il declar oficial ca si sot!  Ideea e ca e suficient sa se duca si sa spuna ca e sotul doamnei X, care are deja acte aici, si primeste buletin. Plus ca pot sa il trec pe asigurarea mea de sanatate si 3 luni are dreptul sa munceasca pe permisul meu de independent fara sa plateasca taxe. Si sa mai spuneti ca viata barbatilor nu e mai usoara decat a femeilor!!!

Pana ma duc sa ma asigur ca sunt oficial maritata in Belgia, pot sa imi fac de cap. Doar sunt celibatara!!! Asa ca acum ma duc sa analizez oportunitatile...