... despre Romania si viata din acea tara. Si despre romanii din diaspora, ca sa ma exprim asa.
Poate unii o sa fiti de acord, poate unii o sa va schimbati parerea despre mine. Dar, dreptul la libera exprimare inca exista!
Romania: viata e din ce in ce mai gri! Te intrebi ce poti sa ii oferi unui copil acolo... Lectii de geografie si „excursii” pe Discovery? Lectii de viata gen „fa-te cantaret de manele ca sa ai bani”?
5 ani (de cand am terminat facultatea, ca presupunem ca inainte eram necoapta la minte) am incercat sa imi dau seama care e cauza sau ce ar trebui sa fac eu ca lucrurile sa se schimbe. 5 ani in care chiar m-am simtit patrioata. 5 ani in care am sperat sa constat macar o stagnare in inrautatirea situatiei, nicidecum o adancire. Dupa incercari zadarnice, am decis ca e momentul sa fiu egoista si sa las patriotismul in urma, sa ma gandesc ca am o singura viata (de altele nu imi amintesc, inca) si ca as vrea sa vad si eu lumea asta inainte sa se scufunde Venetia de tot, sa dispara jungla amazoniana si piramidele sa ajunga praf si pulbere!
Plus ca e deprimant sa te duci la munca, sa incerci sa iti faci treaba si, cand iei salariul, sa constati ca nu iti ajung banii sa iti platesti facturile! Cazurile in care se intampla altfel (adica le mai raman si bani) sunt putine, calculat procentual la intreaga populatie care mai traieste in Romania. Ii inteleg si pe functionarii care te trateaza cu spatele!
Oricum, mi se pare ca Romania e prinsa intr-un cerc vicios care trece prin zone precum obiceiul de a da spaga, proasta administrare a resurselor publice, lipsa unor persoane capabile care sa poata face ceva pentru tara etc.
Mai tragic e ca noi romanii avem puterea sa schimbam lumea! In rau! Si lumea nu ne poate schimba pe noi! Exemplul care m-a frapat: mai nou in Spania, intr-un mic orasel crescut in jurul unui abator, ca sa te angajezi in locul cu pricina trebuie sa ii dai patronului o spaga de 1000 de euro. Asta de cand locul e plin de romani si l-au obisnuit pe om asa. Plus ca, te plimibi prin Bruxelles si iti dai seama ca daca cineva incerca sa te jefuiasca, e roman!!! Bine, tigan, dar vorbeste romaneste!
Da, Romania e o tara frumoasa! Pacat ca e locuita!
Apropo de mandria nationala, locuri natale de care nu te poti desprinde etc. Dragilor, credeti-ma, peisajele sunt la fel peste tot in Europa. Tot munti, dealuri, paduri, ape si campii vezi. Nu au aparut forme geografice necunoscute noua! Plus ca oamenii sunt la fel: doua maini, doua picioare si un cap. Si inca un plus: exista avioane si curse de autocar internationale. Deci, vizitele la rude se pot mentine! Iar prieteniile adevarate pot rezista foarte bine datorita minunilor tehnicii moderne.
Si oriunde ai fi in Europa, de romani nu duci lipsa. Spre exemplu, in Bruxelles exista restaurante cu specific romanesc, magazine si chiar o bucata dintr-o piata de legume-fructe. Si asa e si in alte orase mari de pe batranul continent.
Acum despre romanii din diaspora (respectiv Bruxelles). Indivizii apartinand aceastei specii aparte tind sa se grupeze si se creada altfel decat ceilalti. Mai buni, mai destepti, mai mandri de originile lor. Oameni buni, nu ati auzit de globalizare?! Nu ca as fi o adepta inflacarata a conceptului, dar... Romanii de aici sunt mai patrunsi de originile lor decat francezii (nationalisti recunoscuti international)! Replica standard e „nu uita ca esti roman!”. Nu am cum sa uit, imi scrie in buletin! Dar asta nu inseamna ca toata viata mea trebuie sa se invarta in jurul romanilor si ca eu nu pot exista ca individ fara ei. Si, in acest mod, nici nu poti sa le dovedesti celorlalti ca nu toti romanii sunt tigani!
Mai sunt si persoane care nu se comporta chiar asa, trebuie sa recunosc si le multumesc ca exista.
Pentru a schimba ceva in tara noastra de bastina... Cred ca trebuie sa fugim cu totii (a se citi „cei care pot face ceva constructiv”) din Romania, sa ramana numai hotii, sa isi dea in cap intre ei si apoi sa ne intoarcem sa repopulam tara!
Oricum, cred ca mai repede o sa populam planeta Marte decat sa schimbam modul de viata din Romania.
Imi pare rau ca am ajuns sa gandesc asa, mai ales ca acum cateva luni niciun gand atat de radical nu ma bantuia. Dar cand ajungi sa vezi ca a trai „rau” in alta tara e mult mai bine decat a trai rau in Romania, iti schimbi parerea despre lucruri. Nu de alta, dar majoritatea prietenilor mei din Romania nu au facut nimic rau ca sa merite ce li se intampla.
Stiu ca sunt parti ale lumii asteia in care se traieste mult mai rau (vezi tarile din Africa), dar noi oamenii suntem facuti, teoretic, pentru a evolua, nu pentru a involua. Deci trebuie sa cautam sa traim mai bine, nu sa ne complacem intr-o stare nasoala si sa toleram tot ce ni se baga pe gat.
Nu zic ca „afara” lucrurile sunt nemaipomenite. Ce gasesc eu cel mai nasol aici e asistenta pe care o acorda statul individului de la nastere si pana la moarte, situatie care nu prea incurajeaza creativitatea. Dar, educatia pe care o dai copiilor in familie poate fi diferita. Exista si aici capete luminate.
Pentru copii, oare ce e mai bine? Sa traiasca intr-un mediu in care parintii isi permit sa le cumpere aproape orice (jucariile si hainele noi nu sunt produse de lux!) sau intr-unul in care parintii sunt deprimati si frustrati ca nu au bani pentru mancare, nemaivorbind de cele necesare progeniturii? Normal, o cale de mijloc ar fi ideala. Dar, parerea mea, e mai bine sa poti avea orice si sa impui limite decat sa ai doar limite si nicio bucurie!
Ganditi-va!
Ganditi-va!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu