Ieri seara, vineri 12/11/2010, primesc un mesaj simplu: „Buna seara!”.
Eu, inapoi: „Cine esti?”.
Raspuns lung si scris putin incorect, o sa redau doar ideea: sunt un prieten al lui N (roman pe care l-am cunoscut pe aici si care nu a mai onorat o intalnire la o cafea), de o luna imi tot spune ca o sa imi faca cunostinta cu tine si acum mi-a dat numarul tau.
Eu, pauza.
El: „Te-ai suparat?”.
Eu: „Nu, dar N ar trebui sa raspunda la telefon.”
El: suna. Prost moment! Mai ales ca incepe conversatia cu o voce suava si insinuanta, genul ala care iti zbarleste parul pe spate, si nu de placere! Ma intreaba ce fac. In acest moment, tendintele mele agresive (rare si bine tinute in frau!) ies la iveala si ii dau un raspuns pe care nu o sa il cenzurez (nu lasati copiii sa citeasca!): „Sex! Ce dracu crezi ca fac la ora asta?!”. Era aproape miezul noptii! Plus ca ii explic ca amicul lui, N, nu ar trebui sa dea numarul meu de telefon fara sa ma intrebe. Omul imi spune, ofuscat, ca nu o sa ma mai deranjeze. Bine!
Retrospectiv privind, partea sociabila din mine zice ca poate merita sa il cunosc macar. Plus ca ma gandesc ca poate trebuia sa ma exprim mai frumos. Dar, vinerea la 12 noaptea iti gasesti sa suni mai omule?! Ala e un moment in care ori bantui prin cluburi, ori te uti la filme deochiate.
Hmmm! Nu sunt perfecta. Inca! Mai trebuie sa ma vopsesc blond platinat si sa imi fac implanturi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu