Adica unul care implica utilizarea intensa a creierului. Povestea?! Destul de simpla!
Totul a pornit de la cineva din Romania care a vazut CV-ul meu si a aflat ca vin in Bruxelles sa imi caut de munca. Din proprie initiativa, din cate stiu eu, a trimis documentul auto-laudativ prin intermediul e-mailului la cineva din capitala europeana, belgian care, in dulcele stil clasic lent de aici, a dat mai departe la firma de resurse umane cu care coopereaza de obicei.
Saptamana trecuta, cred ca joi, in timp ce incercam sa dorm putin, primesc un telefon de la o tipa care imi spune ca este de la compania A, ca are CV-ul meu in fata si ca ar vrea sa ne vedem, sa imi testeze abilitatile si calitatile, sa avem un interviu si poate imi da niste idei unde sa caut un job potrivit mie. Biine! Cand? Miercuri dimineata la 10.00. Bineinteles ca am cautat pe Internet sa vad ce e cu ei si am aflat ca sunt filiala belgiana a unei mari firme internationale specializate in „head hunting” (cauta personal doar pentru posturi de conducere). Deci, ce caut eu la ei?!
Oricum, azi dimineata, imbracata frumos, machiata si cu parul prins (lucruri destul de rare la mine) m-am prezentat la locul faptei, situat aproape la iesirea din oras. Ma ia in primire un tip care parea cel mult intern (dar nu, e chiar angajat acolo) si care ma pune sa dau niste teste de personalitate (inclusiv CPI, pentru cunoscatori) si de verificare a abilitatii in vanzari. Cred ca l-am disperat, pentru ca terminam fiecare test mult mai repede decat se astepta el. Dupa toate astea, ajung in biroul tipei cu care am vorbit la telefon. Doamna HG incepe o conversatie despre ce caut, ce stiu sa fac etc. si, la un moment dat ma intreaba daca as putea sa vand. Mintea mea: ce sa vand?! Vocea mea: pot sa fac orice! Plus zambetul fermecator de rigoare! Si uite asa HG incepe sa imi explice ca ea cauta colaboratori pentru afacerea ei si ca, daca sunt dispusa sa invat cum merge treaba cu „resursele umane”, poate sa imi ofere chiar ea un job. Part-time in prima faza, ca sa vada cum ma descurc si cat de repede invat, si, daca totul merge bine, trecem la full-time.
Pentru asta trebuie sa imi fac actele de independent (de care am fugit!) si o sa ma plateasca cu 700 euro pe luna. O sa fac o postare speciala cu toti pasii necesari pentru acte. Deci, pentru 4 ore de munca pe zi iau 700 de euro?! Fain! Nu! Nu comparati cu salariul meu din Romania. O sa va deprimati...
Mai multe detalii despre ce inseamna efectiv jobul meu, dupa ce ma dumiresc si eu... In principiu, daca una din companiile cliente cauta un manager, noi ii cautam pe cei competenti care deja lucreaza in alte parti si ii convingem sa schimbe firma. Adica, recrutam... Suna cunoscut?!
Oricum ar fi, beneficiile sunt destul de importante. In primul rand, daca nu ma potrivesc o sa vad care sunt clientii firmei si o sa imi caut singura alt job. In al doilea rand, experienta in CV – resurse umane si psihologie aplicata!!! Bila neagra: mi-am distrus tocurile de la botine!
Apropo de testele pe care le-am dat azi – le-am mai dat si altadata, dar nu am vazut niciodata rezultatele. Azi le-am vazut. Concluzii: ma cunosc foarte bine si m-am convins ca parerea buna pe care o am despre mine nu este exagerata, ci foarte indreptatita. Fiecare intelege ce vrea.
In final, ii multumesc persoanei care a intermediat trimiterea CV-ului in Belgia. Nu dam nume!
Si, si mai in final, vreau sa mentionez ca urmeaza vreo 3 zile lucratoare libere pentru belgieni (joi, vineri si luni), deci pentru noi urmeaza un nou week-end dezmatat!
Vivat! Si traiasca si weekendurile prelungite! :D
RăspundețiȘtergereFelicitariiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii!!!!!!!!!!!!!!
RăspundețiȘtergereFelicitari, eu inca stau acasa, mananc de nervi si am grija de Iulia.
RăspundețiȘtergereMultumesc pentru mesaje! Asta nu inseamna ca o sa ma opresc din scris. ;)
RăspundețiȘtergereImi place cum scrii, parca de la plecarea din Romania ai prins VIATA:D
RăspundețiȘtergere