Cautarea unui job – adaptarea CV-ului

Daca aveti (ne)norocul sa fiti specializat intr-un anumit domeniu „de nisa” si va gasiti usor job in orice tara, nu va mai obositi ochii sa cititi mai departe. Si aici ma refer mai ales la cei din domeniul IT... Dar poate o sa va foloseasca si voua macar o parte din cele ce urmeaza.

Buun! Sa incepem...

Sa presupunem ca in Romania detineti un job de nivel mai ridicat, adica sunteti un sef sau pui de sef pe domeniul vostru. Si plecati voi asa, „la pleazna”, in tari straine, hotarati fiind sa incepeti chiar si de jos daca e nevoie si sa va reconstruiti cariera. Cand incepeti sa cautati ceva de munca pe domeniul vostru, aveti mare grija cum va prezentati CV-ul...

Sa luam un exemplu. Presupunem ca in Romania ati fost Manager Regional (mai multe magazine in subordine) in retail si veniti aici si vreti sa incepeti de la vanzator pentru ca vi se pare ca aveti mai multe sanse. Cand va trimiteti CV-ul, sariti peste partea cu Manager Regional si incercati sa va rezumati la o biata functie maxima de Manager de magazin pentru ca, daca il lasati la adevarata lui valoare, o sa aveti parte de sprancene ridicate si semne de intrebare. Plus ca angajatorii se cam feresc sa angajeze oameni supra-specializati pe functii inferioare. Daca sunteti convinsi ca stapaniti limba tarii in care va incercati norocul si ca puteti sa va adaptati repede la cerintele pietii, puteti incerca doar cu o treapta mai jos fata de ce ati avut.

Poate ca o sa va intrebati de ce e cazul sa iti subestimezi experienta. Pentru ca, in anumite domenii, cultura si piata de desfasurare a activitatii difera destul de tare intre Europa de Est si restul continentului. Si prea putine companii serioase isi asuma riscul de a pune pe functii ce incumba responsabilitati majore persoane care nu au experienta mediului in care vor lucra. Daca deja aveti experienta internationala, atunci nu e nicio problema, vindeti-va la adevarata valoare! Chiar va rog!

Apropo si de experienta asta internationala, chiar si munca in Romania poate tine loc de asa ceva. Cum?! Pai daca ati avut contacte frecvente cu parteneri de afaceri din alte tari, aveti grija sa specificati asta in CV ca sa se vada ca sunteti in stare sa va adaptati unui mediu multicultural.

Va mai dau un exemplu. Sa presupunem, din nou, ca in Romania lucrati in resurse umane dar, pe langa asta, mai erati si secretara si administratorul biroului. Am auzit eu ca pe acolo e la moda cumulul neremunerat de functii, dar promit sa nu mai spun la nimeni. In tari straine, daca aplicati pentru un job pe domeniul de baza, nu treceti in CV in detaliu sarcinile administrative. Adica puteti scrie „alte sarcini administrative”, dar nu va apucati sa le insirati pe cateva randuri ca pe aici nu prea exista joburi n in 1. Da, ca si administrator de birou poti avea si ceva sarcini administrative legate de resursele umane, dar sigur nu o sa faci recrutari de personal de conducere si calcul de salarii. Daca aplicati pentru un job de secretara, ar fi bine sa nu treceti in CV ca ati facut head hunting, de exemplu. Din nou, ati fi supra-calificati.

Si acum exemplul cel mai „de balta”: daca vreti un job de ospatar sau prin constructii, nu trimiteti un CV in care scrieti ca ati fost sef de departament in cine stie ce companie. E mai bine sa va rezumati la cateva minciuni gogonatele, adica spuneti ca ati fost cine stie ce angajat administrativ si ca in timpul liber ati avut diverse joburi complementare in domeniul deinteres.

In conclutie, tintiti sus si sunteti siguri ca puteti avea succes, atunci lasati un CV valoros. Tintiti mai jos ca sa aveti mai multe sanse, reduceti putin din amplitudinea functiilor detinute.

CV-ul

Nu am reorganizat blogul (inca nu am ajuns la o idee care sa ma convinga), dar de scris pe tema cautarii unui job m-am apucat. De ce sa pierdem vremea?!

Asadar, al doilea pas. Dupa ce ati decis ce fel de job ati vrea si pe unde ati putea cauta, trebuie sa va faceti un CV. Asa ca, astazi o sa vorbim despre intocmirea unui CV, reguli principale si sfaturi nascute din experienta mea personala.

Aranjarea in pagina:

-          Daca nu aplicati pentru un job la vreo institutie/agentie direct legata de administratia UE, formatul Europass nu arata bine deloc in mediul international, asa ca renuntati la el.

-          Incercati sa nu va intindeti pe n pagini (renuntarea la Europass asigura si asta, printre altele). Daca ati avut doar 2 joburi mari si late, o pagina va ajunge. Oricum, mai mult de doua pagini nu ar trebui sa aveti.

Cuprinsul:

-          In general, un CV trebuie sa inceapa cu datele voastre personale – nume, prenume, data si locul nasterii, adresa actuala (nu neaparat cea din buletin, ci cea la care puteti primi corespondenta), adresa de e-mail, nr. GSM, statut civil (poate fi pus si la urma) incluzand numarul de copii, daca e cazul.

-          Continuam cu experienta profesionala, aranjata in ordine cronologica inversa! Adica incepeti cu actualul/ultimul loc de munca si continuati cu cele de dinainte.

-          Urmeaza educatia pe care o aveti. La fel, in ordine cronologica inversa, treceti toate studiile si „training-urile” la care ati fost si de la care aveti vreo diploma/certificat/orice alta tidula care sa demonstreze ca le-ati absolvit. Daca nu le-ati finalizat, si nu e un motiv serios pentru asta (ceva de viata si de moarte), uitati de ele ca numai dati nastere la intrebari si interpretari.

-          Nu uitati limbile straine pe care le vorbiti cu o apreciere sincera si corecta a nivelului. Se trec in ordine descrescatoare...

-          Competentele in IT sunt de asemenea importante si, chiar daca vi se pare ciudat, treceti ca stiti sa lucrati cu Internetul si cu Windows modelul „Y”.

-          La final puteti trece permisul de conducere si ceva hobby-uri (reale si alea) ca sa dati o idee despre personalitatea voastra.

La capitolul acesta, de obicei, multi se simt „obligati” sa bage si calitati personale si descrieri detaliate ale obiectivelor in cariera. Din experienta mea, calitatile personale oricum sunt testate si reies in urma evaluarilor facute de potentialul angajator, asa ca nu o sa va creada nimeni pe cuvantul vostru subiectiv. Mai bine va abtineti, dar daca chiar nu puteti, sub datele personale puteti pune un rand cu obiectivul urmator in cariera (de exemplu: un job inafara tari pentru a avea experienta internationala sau un post care sa imi ofere mai multe responsabilitati si sa fie o evolutie in cariera), iar la final puteti trece succint cateva calitati personale.

 Traducerea si adaptarea:

-          Bineinteles ca CV-ul trebuie facut in limba cea mai vorbita in mediul de afaceri in tara inspre care va orientati. Dar, aveti grija la utilizarea maretului Google translate ca nu e chiar cel mai profesional instrument. Daca nu aveti cunostinte solide sau sunteti nesiguri pe calitatea exprimarii din limba respectiva, cereti ajutorul unui profesor. Chiar daca o sa aveti un CV scris in limbajul academic (nu intotdeuna corespunde 100% cu cel uzual), cel putin o sa fie corect scris.

-          In functie de postul pentru care aplicati, adaptati CV-ul si scoateti in evidenta lucrurile care conteaza in acel caz. Pentru asta trebuie sa cititi cu atentie descrierea postului respectiv.

-          (Despre adaptarea CV-ului si a asteptarilor/cautarilor, in postarea urmatoare.)

Prezentarea experientei profesionale:

-          Daca lucrezi ca si secretara si aplici pentru un post similar, nu e nevoie sa insiri pe o pagina ce activitati zilnice iti intra in atributii. Este ca si cum ai subaprecia inteligenta celui caruia ii trimiti CV-ul si ii spui ca el nu stie ce face o secretara. Este mult mai bine sa enumeri (nu sa descri) principalele activitati zilnice, dar sa incepi cu cele care fac diferenta. Adica, nu toate secretarele din lume stiu sa updateze o pagina web, spre exemplu.

-          Daca lucrezi intr-un domeniu (intr-o banca, de exemplu) si aplici pentru un job similar, dar intr-o organizatie din alt domeniu, ideal este sa enumeri ce stii sa faci si este comun celor doua campuri de activitate si ceea ce ai in plus, dar este util unde vrei sa ajungi.

-          Daca ati avut pozitii in care ati condus si organizat activitatea unor oameni, treceti ca ati avut in subordine o echipa formata din x persoane.

-          Numele companiei in care lucrati/ati lucrat trebuie insotit de orasul si tara in care este/a fost localizat postul. Adresa completa si numarul de telefon doar incarca CV-ul. Cine vrea sa o gaseasca, o sa reuseasca, fiti fara grija!

Dupa ce ati terminat, dupa modelul expus mai sus, aruncati-i o noua privire. Daca nu va satisface, schimbati pe unde credeti de cuvinta. Pana la urma, trebuie sa fiti multumiti de CV si sa aveti incredere in el.

In final, sa va explic de unde am scos toate aceste sfaturi. Unul din proiectele de care m-am ocupat recent a fost vanarea unui director de marketing pentru divizia de produse ambalate (pentru zona Europa, Orientul Mijlociu si Africa) a unei mari companii americane ale caror banane cred ca le mancati frecvent. In urma unui anunt pus pe un site specializat, am primit vreo 200 de CV-uri, fara exagerare, in decurs de 2 saptamani. La acestea se adauga si cele primite pentru proiectele derulate in paralel. Cand iti intra cel putin 50 de CV-uri pe zi, credeti-ma ca nu le ciesti de-a fir-a par! Prima privire o arunci ultimei experiente profesionale. Daca corespunde jobului pe care il ai, foarte bine. Daca nu, ii mai dai o sansa si le citeste in diagonala si pe urmatoarele. Daca niciuna nu bate cu ce cauti, CV-ul e neinteresant. Dar nu am citit in detaliu nici macar un CV. Calitatile personale insirate chiar nu m-au interesat pentru ca prefer sa le vad cu ochii mei. CV-urile castigatoare u fost vreo 3 la numar si nici unul nu avea mai mult de 2 pagini. Si nu pentru ca oamenii nu aveau ce spune (cel putin cate 5 job-uri interesante la activ), ci pentru ca erau bine facute. Nu s-a apucat niciunul sa insire ce responsabilitati zilnice are ca si director de marketing, ci a preferat sa treaca cate un exemplu de campanie resusita si beneficiile aduse companiei pentru fiecare pozitie detinuta. Cel mai castigator (pleonasm, stiu!) e al unui actual director de marketing si are o pagina. Probabil, dupa noul job cu care l-am procopsit eu, o sa aiba o pagina si jumatate.

Concluzia: oricat de greu de crezut este, nu va citeste nimeni CV-ul in detaliu daca e o poveste lunga. Asa ca scurt si la obiect!

Vrem sa emigram

Dupa cum bazaiam intr-o postare anterioara, o sa incep o serie de articole, bazate pe experienta personala, dar si pe a celor din jurul meu, despre cum si unde sa cauti un job in strainatate. Adica inafara Romaniei.

Inainte sa incep, as vrea sa mentionez ca ma adresez in primul rand celor cu job-uri de birou si care tot asa ceva ar vrea si prin alte tari.

Mai intai de toate, vointa iti trebuie, motivele nu conteaza. Apoi trebuie sa te gandesti bine ce stii/poti sa faci, profesional vorbind. In Romania, mai ales prin administratia publica, angajatii stiu sa faca de toate: secretariat, managementul proiectelor in orice domeniu, asistent personal, marketing, vanzari etc. Aici nu merge chiar asa. Trebuie sa fii specializat pe o bucatica si experienta si cunostintele din domeniul ala sa le vinzi ca si cum ar fi cel mai de pret bun al tau. Deci, trebuie sa va decideti exact pe ce bucatica vreti sa mergeti mai departe. Pentru a va pozitiona cat mai bine pe piata, periati putin site-urile cu locuri de munca din strainatate si vedeti cam in ce categorii de posturi va incadrati cel mai bine.

Foarte important: luati in considerare limbile straine pe care le vorbiti. Engleza „de balta” nu o sa va aduca niciodata un job intr-o multinationala! Doar cu engleza aveti foarte putine sanse intr-o tara francofona, iar doar cu franceza o sa va fie greu sa patrundeti pe o piata a muncii anglofona.

Dupa ce va faceti o evaluare onesta a limbilor straine in care va puteti exprima si scrie, cautati care sunt tarile in care puteti sa va descurcati cu cunostintele in cauza. Spre exemplu, daca vorbesti spaniola si romana e putin probabil sa razbati in Olanda.

Deci, am stabilit ce stim sa facem, ce limbi straine vorbim si inspre ce tari ne putem indrepta. Urmeaza sa decidem cum facem ca sa emigram. Bineinteles ca exista mai multe variante, in functie de legislatia tarii in care vreti sa mergeti. Deja e arhi-cunoscut ca pentru Canada, Australia, Noua Zeelanda si USA sunt alte formalitati. Pentru UE, situatia e mai simpla in multe cazuri.

Asadar, o sa vorbesc de 2 variante mari si late:

1. Va luati pur si simplu picioarele la spinare si va mutati intr-o alta tara. Pentru inceput cautati munci sezoniere si temporare (ospatar, ingrijitor etc) si, intre timp, depuneti aplicatii pentru job-uri din domeniul vostru. Daca alegeti aceasta varianta, analizati foarte bine cu ce suma de bani trebuie sa plecati la voi ca sa va asigure supravietuirea cel putin 3 luni, chiar daca nu va gasiti un job, si cautati bine tara in care plecati. De ce? De exemplu, in Olanda nu te poti duce pur si simplu sa te instalezi si sa te apuci de munca pentru ca ai nevoie de un permis special.

2. Stati in tara, la actualul loc de munca, si incepeti sa trimiteti minim 2 aplicatii pe zi pentru job-uri in strainatate. S-ar putea sa dureze si pana la 6 luni pana incep sa apara rezultatele, adica telefoane de la companiile vizate, poate si ceva interviuri.

Concluzia pe care trebuie sa o bagati la cap: cand va faceti autoevaluarea a ceea ce stiti sa faceti si limbile pe care le vorbiti, fiti foarte sinceri. Daca va mintiti singuri, riscati sa va treziti intr-o tara straina si sa va loviti de refuzuri sistematice in cautarile voastre. Asa apar frustrarile si, in loc sa fii facut o miscare inspre mai bine, va veti spune ca va indreptati inspre mai rau.