Mai intai, update la ultimul post. Net-ul nu era nefunctional, doar laptopul meu era putin necooperant. Duminica dimineata l-am pus sa isi reseteze nu stiu ce adaptor si acum functioneaza. Deci, pana la urma, merita sa il arunc pe geam!
Sambata seara am iesit in oras decisi sa ne intoarcem pana la ora 24.00. Totul a inceput promitator cand prima oprire (credeam noi ca si ultima!) a fost intr-o cafenea care drept suporturi de corp uman avea sezlonguri si perne cu bile. Interesant, dar noi eram vreo 10 si statul aproape pe podea cu o masa/cutie destul de inalta intre noi nu incuraja deloc conversatia.
Toate bune si frumoase (chiar ne gandeam ca ajungem devreme acasa) pana cand cineva a sugerat sa mergem intr-un bar unde putem si dansa ca deja erau niste amici acolo si aveam locuri. Hmmm... Aici s-a rupt filmul! Va dati seama ca abia am prins ultimul autobuz de noapte (la ora 2.45)?! Dar a fost misto, recunosc.
Asa a luat si MC contact cu viata de noapte din Bruxelles. Putin socant... Si cu aceasta ocazie am vazut si noi un autobuz full in acest oras. Si galagios.
Deci, din nou, socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ! Continuarea o sa confirme.
Duminica, zbirul din mine a decis ca trebuie sa profitam de ziua minunata si sa mergem sa vedem Domeniile Regale si Atomiumul. Doar ca, pana ne moscaim noi, suna o prietena si ne intreaba daca nu vrem sa mergem sa culegem castane. Excursia gratis, asa ca hai! Si uite asa am ajuns sa culegem castane comestibile in curtea unui amic al unui amic al amicei care a sunat, undeva intr-un sat belgian foarte aproape de Bruxelles. Foarte fain! Relaxant. Mai ales ca dupa ce le-am cules am bagat si cateva la cuptor si le-am mancat. Buune!
Cica in Franta castanele se mananca si fierte, si piure, si in multe alte moduri pe care noi in Romania nu le banuim. Asa ca am luat si noi o sacosa acasa ca sa le preparam pentru iarna. Deja facem provizii!!!
Ultima intamplare notabila a week-end-ului are legatura cu jobul meu sporadic de serveuse. Vazand ca domnul CD, cel pentru care am lucrat marti, nu a dat niciun semn de viata, desi a zis ca o sa ma anunte, consum eu ultimul credit si ii trimit un mesaj. Raspunde intr-un final si imi spune ca pentru saptamana viitoare nu mai are nevoie. Poate alta data. Dezamagire!!! Dar mai trimit un mesaj politicos in care ii transmit ca sper sa mai am ocazia sa lucrez pentru el. In 2 ore primesc un alt mesaj de la el in care ma anunta ca totusi mai este un loc si sa ii transmit daca sunt disponibila marti intre 14.30-22.30 si miercuri intre 15.30-21.00 pentru o deplasare la Leuven. Hmmm! Sa imi consult agenda! Bineinteles ca sunt! Deci, ma duc la Leuven! I love this job! Concluzie: putina insistenta nu strica.
Reactiile in apartament au fost diverse! Eu: „Ma duc la Leuven!!!”, A: „Yeee! Saptamana viitoare avem banii de chirie stransi!”, MC: „Cat?! Lux!”.
Si uite asa s-a sfarsit inca un week-end palpitant in Bruxelles!
Mr. MC ar trebui pus la munca...nu de alta dar sa nu cumva sa ii fie afectat fizicul si rezistenta la efort. Dupa cate mai tin minte din urma cu 10 ani era cunoscut pentru skilurile deosebite in a face sectoare exterioare, sper sa nu isi fi iestit din mana :)) Sa valorifice experienta anterioara!
RăspundețiȘtergereK, o sa ii transmit. Deocamdata il folosim la facut mancare!
RăspundețiȘtergere