Primii bani castigati in Belgia

scuzati calitatea!

O mare realizare: 50 de euro! Da, mai putin decat daca as fi avut ID de rezident, dar asta e! Partea buna e ca o sa repet experienta saptamana viitoare.

Dar, sa povestesc de-a fir a par!

Luni la ora 18:00 ma prezint la locul faptei imbracata regulamentar. Recunosc, adusesem acele haine cu mine pentru interviuri, dar m-au servit cu succes si ca uniforma pentru „serveuse”. Emotii mari, ca nu am mai facut asa ceva niciodata. Desi la marele ”interviu” am afirmat cu tarie ca stiu despre ce e vorba. Dar totul a decurs minunat!

Am muncit pana la 12 noaptea, dar a meritat efortul. Lumea se poarta extraordinar si atata vreme cat iti faci treaba bine iti sunt recunoscatori ca existi. Oricum, nu am mai stat atata in picioare din armata!

Sa incerc sa sistematizez impresiile:

-           „Receptie” in Belgia inseamna altceva decat imaginea pe care o avem noi despre un astfel de eveniment. Adica, nu va asteptati la rochii elegante si costume barbatesti de fitze (am vazut ca asa se scrie mai nou!). Angajatii Comisiei Europene au venit imbracati in ce le-a ramas pe acasa dupa ce au donat la saraci hainele bune. Sau, cel putin, asta a fost impresia mea! Noi, personalul de deservire, am fost cei mai eleganti.

-          Colegii mei au fost foarte diversi... Adica, pana acum 1 luna singurele persoane afro pe care le-am vazut de foarte aproape au fost fotbalistii de la FC Vaslui, dar de vorbit, nu am vorbit cu niciuna. E, luni seara chiar am lucrat indeaproape cu unii si am si trancanit cu ei. Plus cativa arabi. Deci, diversitatea culturala e chiar mare. A, ideiile alea ca fiecare rasa umana are mirosul prorpiu sunt nefondate. Nu am simtit nimic deosebit. Si, credeti-ma, nasul meu e foarte bun.

Tot la punctul asta trebuie sa mentionez ca am avut si un coleg roman.

-          Si tot despre colegi: nu eram singura care nu mai facuse asa ceva niciodata. Dar, dintre cei din aceasta categorie, m-am descurcat cel mai bine. Dovada: ma duc si la urmatoarea receptie, saptamana viitoare. Ceilalti, nu.

Observatie personala: chiar daca nu stii sa faci un lucru, prefa-te macar interesat. Daca mai esti si dezinteresat, fii sigur ca nu o sa lasi o impresie pozitiva!

-          Mancarea cred ca a fost buna, dar nu am gustat-o ca nu am avut timp. Oricum, a ramas foarte multa pentru ca nu s-au prezentat toti cei 400 de invitati.

-          Patronul chiar lucreaza cot la cot cu angajatul. Si nu tipa. Si nu latra „ordine”. Din contra. Filosofia este: angajat fericit = eveniment reusit.

-          Aici chiar se recicleaza totul, sau mare parte. Sefii chiar au insistat ca toate resturile (sticle, farfurii de unica folosinta, etc.) sa fie corect ambalate pentru a fi aruncate, adica in sacii de culori corespunzatoare.

-          Spectacolul de circ nu am apucat sa il vad, dar am recuperat ieri seara cand A si cu mine am fost invitate de niste amici (aceeasi cu excursia in Olanda). Circ modern, fara animale (mai bine!), dar foarte distractiv.

Deci, per ansamblu, chiar m-a incantat experienta. Plus ca m-a facut sa cochetez foarte serios cu ideea de a-mi face permis de munca pentru a incerca treaba asta pentru vreo cateva luni. Mai cuget, ca abia am 3 saptamani de cand am ajuns aici.  

P.S. Nu am spart nimic, surprinzator!!! Am invatat cum se sterg paharele la bar dupa ce se spala si m-am conversat in franceza.