Va mai amintiti de ea?! Pentru ca am mai aruncat cu privirea prin ziarele din Romania si nu prea am mai vazut referiri la subiect, desi e perioada in care se comemoreaza evenimentul.
Acum nu pot sa spun ca ma mahneste faptul ca nu mai vad peste tot articole despre ce a fost, dar eu totusi mi-am amintit. Si cum dispun si de un spatiu de exprimare, am decis sa imi expun niste ganduri care ma bantuie. Doar trebuie sa eliberez spatiul de stocare din creier, nu?!
Imi amintesc ca in iarna lui 1989 aveam cam 6 ani si jumatate si abia incepusem clasa intai. Habar nu aveam de politica, nu simteam prea acut lipsurile si nici nu ma interesa in mod deosebit ce se intampla in jurul meu. Chestii normale pentru un copil de varsta aia.
Viata in micul oras Ocna Mures (da, ii ala care se scufunda, dar despre asta in alta postare) era linistita. Iar la mine acasa si mai linistita. Si, deodata a inceput agitatia. Telefonul suna si se purtau discutii pe tonalitati ce exprimau teama cu rudele de la Bucuresti. Unchiul meu, care avea vreo 20 si ceva de ani pe atunci, era sfatuit sa nu iasa din casa, panica in familie fiind augumentata si de imaginile transmise cu zgarcenie pe la televizor si de zvonurile care se raspandeau cu de 10 ori viteza luminii.
Pana la urma stiu ca unchiul meu si-a ras mustata pentru ca se zicea ca teroristii sunt tineri cu mustata si nu vroia sa fie confundat. Privind de acum la atunci, stupida decizie, mai ales ca ii statea rau tare fara! Dar atunci toata lumea traia sentimente contradictorii: panica, speranta, teama, fericire... Oricum, din fericire, mustata a crescut la loc.
Apoi a urmat impuscarea celor doi... In preajma Craciunului. O fi bine, o fi rau?! Nu mai conteaza, faptul este consumat. Ce conteaza este ca prin tari din Europa, la orele de istorie despre asta se invata – cum poporul roman si-a impuscat presedintele (sau ce o fi fost el) de Craciun. Ce poti sa raspunzi la asa ceva?!
Ce ma surprinde pe mine este faptul ca, la 21 de ani de la marele eveniment, inca se mai dezbate a cui a fost vina, cine a declansat macelul etc. Subiect pentru televiziuni, mai mult nu! Pentru ca, oricare ar fi concluzia anchetelor, tot o sa existe persoane care sa o conteste si care sa sustina o alta varianta. Dar, intelepciunea e o calitate rara...
Cum arata Romania capitalista la varsta de 21 de ani? No comment! Sper sa mai creasca si sa scape de metehnele reminescente dintr-o viata anterioara. Adevarul e ca sunt oamani care iubesc tara aia si nu ar putea trai in alta parte, la fel cum sunt oameni care o urasc si ar face orice sa scape din ea. Si mai sunt si oameni care pur si simplu vor sa profite de mobilitatea conferita de statutul de tara membra UE. Fiecare din ei este roman si cetatean european si om.
Avem libertatea mult dorita, ce facem cu ea?! Cred ca, intai de toate, ar fi trebuit sa ne invete cineva ce inseamna „libertate” in mijlocul societatii. Dar noi am trecut prin cei „7 ani de acasa” „ca Voda prin loboda”... Sper sa invatam din mers.
Cam astea sunt impresiile mele la 21 de ani de la Revolutie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu