De vreo cateva saptamani mi se pare ca nu prea mai am inspiratie pentru a debita postari pentru blog. Parca nu mai gasesc nimic care sa merite sa fie ironizat pe cel putin o pagina A4. Oare am intrat iar in rutina? Sa speram ca nu... Daca o sa concluzionez ca asta e cauza, o sa incep sa imi public fictiuniile pe aici si atunci sa vad pe unde va mai ascundeti.
Oricum, posibila explicatie ar fi ca nu prea mai iau contact cu multe lucruri noi care sa prezinte interes pentru mine. Asa ca, si „inspiratia” este un subiect bun. In lipsa de altceva...
Ma gandesc ca pentru mine, mare personalitate a literaturii universale contemporane (poate o sa devin, cine stie?), faptul ca nu imi gasesc inspiratia pentru a scrie pe blog nu e o mare tragedie. Dar bietii oameni care din asta traiesc?! Si care au termene limita de respectat... Oare ei ce fac cand nu au inspiratie? Probabil se invart prin casa pana ii izbeste vreo idee, sau vreun obiect contondent aruncat de colocatarii disperati. Sau poate platesc pe altii sa le scrie lucrarea, ca tot traim intr-o societate in care gasesti orice de cumparat. De ce nu si inspiratie?!
Bine, acum depinde si cum privesti inspiratia. Ca poate ce e inspiratie pentru unii, e gunoi pentru altii. Ce unora li se pare iesit din comun si numai bun de premiat, altora poate le da impresia ca e lipsit de substanta sau de sens.
Oricum, pe mine ma framanta subiectul, deci trebuia sa scriu despre asta. Ca doar nu era sa imi smulg parul din cap bantuind singura prin vasta garsoniera fara sa fac „capul-calendar” si altora!
Daca stiti cum se poate obtine inspiratia, va rog sa ma anuntati si pe mine. Sau sa imi spuneti cum o pot provoca sa apara. Oare ar trebui sa aprind tot felul de ierburi pe la coltul casei?! Sau sa dau o fuga pana in Romania la una din vrajitoarele a caror ocupatie, mai nou, se regaseste in Nomenclatorul Meseriilor? Cred ca o sa mai stau putin sa astept sa vad daca nu revine cu de la sine putere si apoi o sa iau o decizie chibzuita.
Dar acum sa vorbim si despre cealalta ipostaza: cand ai atata inspiratie de nu mai stii ce sa faci cu ea. Adica nu iti ajunge timpul sa pui pe hartie sau sa ii incarci memoria laptopului cu toate ineptiile pe care le consideri lucrari de valoare. Atunci incepi sa te droghezi cu cafea, sa aprinzi tigara de la tigara (de obicei geniile neintelese mai si fumeaza ca turcii) si sa bati furios in tastatura. Ai mila! Pacat ca prea putini o sa citeasca ce ai scris! Doar nu crezi ca o sa iei vreun premiu Nobel pentru literatura?! Calmeaza-te, se dau pe considerente politice! Asa ca, mai bine te apuci sa iti fabrici o biografie care sa starneasca compasiunea.
Mare panarama si cu inspiratia asta. Rau fara, rau cu ea in exces.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu