Ma mut

Iar, din nou, inca o data... Adica a patra oara in 7 luni. Dar, de data asta e ceva un pic mai serios, contractul de inchiriere fiind pe 3 ani.

Cum de am luat aceasta decizia inspirata?! Pai o sa mai vina o romanca in Bruxelles, sa ii spunem AM, si ea tot in cautarea fericirii, si trebuia sa ii gasesc ei o camera unde sa stea, pentru inceput (apoi se decide ea ce zona ii place si unde vrea sa se stabileasca). Analizand mai in detaliu situatia, m-am gandit ca e momentul oportun sa ma mut la „casa mea” si sa locuiesc cu ea o perioada. Adica pana se satura de mine si da bir cu fugitii.

Alte motive intrinseci care m-au facut sa iau aceasta decizie:

-          Mai am o gramada de haine si incaltaminte de vara in Romania, dar, stiind ca in septembie ar trebui sa ma mut din actuala camera, nu am avut niciun chef sa le tarai in Belgia numai ca sa am ce cara atunci.

-          Oricum in septembrie trebuia sa ma mut intr-o locatie in care sa pot sa imi declar si rezidenta.

-          Turculetul meu (colegul de apartament) s-a impacat cu prietena lui. Ma bucur pentru ei, dar devine cam aglomerata situatia...

-          Vreau si eu un pic de stabilitate! De, om batran care in Romanaia avea casa lui si un job foarte stabil. Aici am deja job-ul, mai lipsea casa.

Cautarile au durat vreo saptamana (nu imi place sa ma preumblu prin vizite, mai ales cand sunt contra-cronometru) si, initial, au pornit de la o premiza gresita. Adica mi-am spus ca vreau un apartament cu 2 dormitoare (3 camere in Romania) pentru ca spatiu in plus nu strica avand in vedere ca am cunostinta si de alti conationali care vor sa se aciueze pe aici sau numai sa vina in vizita. Dar dupa cateva sedinte de informare asupra preturilor si conditiilor, am decis ca cea mai inteleapta cale ar fi sa gasesc ceva pe care sa il pot plati si singura in caz de forta majora. Pe langa criteriul „pret”, trebuia luat in calcul si cel legat de situarea in spatiu a viitoarei locuinte, fiind imperios necesar ca de acasa si pana la serviciu sa fac maximum 20 de minute pe jos...

Pana la urma, privirile mele s-au oprit asupra unui apartament cu un dormitor, living (nedecomandat, dupa criteriile din patria mama), bucatarie, baie si boxa la subsol. Si de o saptamana umblu sa fac tot felul de hartoage si sa dau mii de euro pe garantii... Dar am rezolvat! Iar nenea stapanul apartamentului a fost foarte dragut si s-a ocupat el de mutat contractele de la utilitati pe numele meu. Ce mai pot spune despre apartament? Din usa apartamentului si pana la birou fac vreo 10-12 minute pe jos, am vecini celebri pe aici – adica Familia Regala, si am acces facil la transportul in comun si la supermarket-uri.

Oricum, dintre ciudatenile de care m-am lovit in acest demers o pot expune aici pe cea legata de constituirea depozitului pentru garantie. Eu am cont la ING si banii erau acolo, bineinteles. Proprietarul a sugerat sa facem depozitul la KBC, ca el cu ei lucreaza. Nicio problema, din punctul meu de vedere. Ma inarmez cu cardul bancar si cu cel de identitate si ma duc la banca. Dar, stiti voi treaba cu socoteala... Nenea de la KBC imi spune ca nu poate sa se foloseasca de card ca sa transfere banii. Stai, ca nu am inteles! Adica nu poti sa imi bagi cardul de ING in cititorul tau de carduri, eu sa tastez pinul si tu sa iei banii?! Se pare ca nu. Si se uita la mine si ma intreba de ce nu am venit cu ei cash. Aaaa, sa avem pardon, dar nu imi place sa umblu cu atatia bani la mine. Pana la urma, m-am dus la bancomatul KBC, am scos toata suma, m-am intors in banca si i-am dat lui nenea. Tare, nu?!

Teoretic, week-endul asta ma pot muta! Asta daca imi vin paturile comandate pe Internet din Franta... Si eu cand spuneam ca sunt snoaba, nimeni nu ma credea! Detalii in imagini, dupa ce ma mut cu totul si mai dau vreo tura si pe la Ikea.

Marea problema pe care o vom avea este lipsa acuta a Internetului. Eu am facut contractul de miercuri, dar abia pe 12 mai o sa vina sa il si instaleze. Sper sa gasesc vreo retea de piratat sau vreun vecin binevoitor care sa ne lase sa ne conectam la reteaua lui. Cercetam... Asa ca, daca o sa fiu mai tacuta urmatoarele zile, nu va impacientati, nu m-am lasat de scris pe blog, pur si simplu sunt izolata de lume. Exagerez, ca doar la serviciu am Internet din belsug. Pacat ca nu pot sa iau la pachet.

In incheiere, as vrea sa ii multumesc public si oficial lui BD, fara de ajutorul caruia nu as fi reusit sa fac acest pas. Draga BD, o sa primesti cadou autograful meu in original dat pe primul volum pe care o sa il public. Ha ha! 

Si, anticipat, as vrea sa le multumesc lui MC si O care o sa ma ajute cu una-alta pe la mutat. Ssssstttt, ca ei inca nu stiu!