sâmbătă, 28 mai 2011

M-am tehnicizat!

Nu stiu daca exista cuvantul „tehnicizat” in DEX, dar varianta mea mititica si care se upgradeaza on-line nu-l gaseste. Oricum, mie mi s-a parut potrivit pentru starea in care ma regasesc. Nu va speriati ca nu mi-am pus vreo proteza care se misca singura!
Cand mi-am legalizat si eu sederea in Belgia m-am ales cu un card de identitate electronic, adica un asa numit EID (oare de unde vine prescurtarea?!). Nu intelegeam eu prea bine ce poate sa faca si de ce imi trebuie, dar totusi l-am luat. Daca e musai, cu placere!
Primul soc l-am avut cand am ajuns la banca sa imi cer cardul de credit. Mi s-a cerut cardul de identitate si eu, in nestiinta mea, am crezut ca femeia vrea sa imi vada numele ca sa il scrie corect. Dar, nu! Ea a luat EID-ul si l-a introdus intr-un cititor de carduri si mi-a verificat toate datele personale. Nu a mai fost nevoie sa repet ca papagalul data nasterii, sa imi insir numele pe litere si sa imi recit CNP-ul. Totul s-a rezolvat cu un click. Pe de o parte am fost incantata de usurinta si eleganta cu care s-a rezolvat problema, dar pe de alta parte mi-a displacut faptul ca am devenit un cip.
Intre timp m-am obisnuit pentru ca am mai avut ocazia sa utilizez EID-ul si pe post de semnatura electronica cand mi-am facut declaratia de TVA. Adica nu te insiri la cozi, ca in Romania, cu discheta intr-o mana si cu nervii in cealalalta ca sa o depui in termen. Stai linistit acasa, deschizi calculatorul, conectezi cititorul de carduri, te loghezi pe site, faci si trimiti declaratia on-line. Simplu si comod.
Eee, dar saptamana asta am avut un contact si mai profund cu tehnica. Am incercat si eu sa vad daca nu pot sa imi cumpar on-line biletele de tren inspre si dinspre Aeroportul National Belgian. Bineinteles ca se poate, doar traim in Belgia. Uimirea mea profunda a aparut cand am fost intrebata in ce format vreau sa imi fie livrat biletul: PDF in mail sau pe cardul de identitate. Dupa o analiza serioasa a situatiei, am decis ca pe EID e cel mai bine. Asa imi satisfac si curiozitatea referitor la cum functioneaza si scutesc si doua coli de hartie necesare sa imprim biletele.
EID-ul e doar o parte din „tehnicizarea” mea. Mai am un cititor de carduri si de la banca, care e semnatura electronica pentru tranzactiile on-line. Si, ce ma incanta cel mai tare, pentru contractele la utilitati e suficient sa dai telefon si un schimb de mail-uri si s-a rezolvat. Uite asa economisim timp, dar devi un cip in matrice. Suna cunoscut?!
Acum, in opozitie cu situatiuniile expuse mai sus, sa va spun si ce am patit in raport cu shoppingul pe Internet in Romania. Avand in vedere ca in cele 10 zile pe care urmeaza sa le petrec pe pamant romanesc trebuie sa ma foiesc destul de mult cu trenul si tot pe la ore „nebotezate”, m-am gandit ca ar fi o mare realizare daca as putea sa imi cumpar bilete de pe acum, ca sa scap de cozile din gari sau de trezitul mult mai devreme.
Mai intai a fost o aventura serioasa sa aflu daca pot sa cumpar biletele on-line pentru ca, din diverse ratiuni politico-economice pe care nu o sa le dezbat aici, compania care se ocupa cu traficul feroviar pentru calatori e divizata in nu stiu cate altele. Adica, daca vrei sa cauti trenuri si legaturi intri pe www.infofer.ro, site care apartine societatii responsabile cu partea de IT. Dar acolo nu ti se ofera nicio optiune de cumparare. Ai undeva un link care se ofera sa iti dea explicatii despre potentialele reduceri, dar nu se incarca.
Dupa ce am analizat nu stiu cat timp pagina respectiva, mi-a trecut prin cap sa caut o alta pagina de la CFR Calatori. Exista si are si optiune de cumparare on-line, dar numai dupa ce iti faci cont. Pun pariu ca pagina e facuta si administrata de Infofer. Si ii lipsesc niste facilitati minime, precum posibilitatea de a cumpara mai multe bilete diferite pe aceeasi comanda. Asa ca, daca vrei sa iti planifici o calatorie in care te plimbi mai mult cu trenul, trebuie sa repeti inutil pasii comenzii de fix atatea ori cate trasee diferite vrei sa acoperi. In cazul meu ar trebui sa repet operatiunile de 5 ori. Incep cu curaj cu primul bilet, adica cel pe ruta Bucuresti Nord – Alba Iulia. Nu de alta, dar Blue Air a schimbat detaliile zborului si o sa ajung cu o ora mai tarziu in Romania (asta daca nu are intarziere), deci as avea cam o ora jumatate sa ajung la gara. Reusesc sa cumpar primul bilet fara nicio problema.
Trebuie sa mai spun ca in demersul meu am optat sa utilizez cardul romanesc, si nu pe cel belgian. Si de aici au pornit problemele... La a doua tranzactie pe care am vrut sa o fac, am fost anuntata politicos ca trebuie sa ma inrolez in nu stiu ce program de protectie a tranzactiilor pe Internet si ca trebuie sa bag o parola initiala formata din primele doua litere ale numelui+ultimele 6 cifre ale CNP-ului+ultimele 6 cifre din numarul cardului. Nici mama hackerului nu ar trebui sa ii dea de cap! Numai ca nici eu nu i-am dat de cap... De 3 ori am bagat succesiunea ceruta, de 3 ori mi-au spus ca a intervenit o eroare. Si dupa ultima, nici nu m-au mai lasat sa incerc. Deci am ramas cu biletele necumparate.
Ce sa mai visez eu la bilete atasate cardului de identitate sau dispozitive de securizare a tranzactiilor pe Internet care sa furnizeze semnatura electronica?! Deja a inceput aventura mea prin Romania...

2 comentarii:

  1. EID cred ca inseamna Electronic Identity Document. Sau in capul meu asa se traduce.
    Si FYI, in Romania au fost greve serioase cand s-a propus introducerea unui document similar... Pentru ca noua romanilor ne place la nebunie sa stam la cozi, ne da ocazia sa facem schimb de cuvinte/fluide cu alti romani frustrati.

    RăspundețiȘtergere
  2. Dear, FYI, stiu ce inseamna EID. :))))) Am unul! Era o intrebare retorico-amuzanta. Si mie, oricat de nascuta in Ro as fi, nu imi place sa stau la coada! Deloc. Imi iubesc EID-ul. Ma duc sa il incerc pe tren. :D

    RăspundețiȘtergere