Ziua de ieri...

... a inceput relativ normal. Adica m-am trezit la 7.15, ca de obicei, si am facut exact rutina de dimineata. Hmmm! Acum daca stau sa ma gandesc mai bine, si A s-a trezit la aceeasi ora. Uite, asta ar fi trebuit sa imi dea de gandit. Oricum, ideea e ca nu am vazut nici stoluri de ciori dand tarcoale balconului, nici bufnite si nici alte semne din batrani. Asa ca la 8 si ceva am plecat inspre serviciu, inca sub influenta zilei de luni. Chiar ma uitam in jur si imi spuneam ca zilele sunt mai lungi, ca e bine sa pleci de acasa pe lumina si ca se anunta o zi frumoasa. Stiti voi, prostii americane!

Totul a tinut pana am ajuns la statia de metrou Madou, unde scarile normale erau inchise cu o banda dungata rosu/alb. Scara rulanta era functionala, dar era setata pe sensul de urcare. Primul meu gand a fost ca repara scarile, asa ca am trecut strada inspre o alta intrare. Si acolo, la fel. So fi intamplat vreo crima? Ati decis sa inchideti statia de tot? Astea sunt doar doua dintre intrebarile care imi bantuiau prin creier. Dar doua cucoane binevoitoare care sprijineau nedumerite o balustrada imi spun ca metroul nu circula. Aha, deci e greva la metrou.

Pai o sa intru prin efractie in statie ca sa imi reinnoiesc abonamentul si apoi ma duc la pas inspre tram. Zis si facut! Dupa ce fac abonamentul incepand cu data de 15, alte doua cucoane care exploatau un bancomat imi spun ca nu circula niciun mijloc de transport in comun. Aaa, brusc mi-am amintit ca sunt in Bruxelles. Dau si de un nene care lucra la STIB (compania de transport public) care imi confirma si ma lamureste ca e greva intreaga zi.

Si eu cum ajung la serviciu?! Bine, o sa iau un taxi. Curajoasa de mine! O sun pe Sefa si ii comunic starea de fapt. Cadem de acord ca daca nu identific un mijloc de transport, o sa vina sa ma ia cu masina. Apoi ii aduc aminte ca BV e si el in aceeasi situatie, numai ca el o sa ramana blocat in gara (face naveta cu trenul de la Leuven). Purced in cautarea unui taxi si imi dau seama ca nu am niciun numar de telefon de la un astfel de prestator de servicii si nici bani lichizi suficienti. Prima problema s-a rezolvat cautand in agenda, unde am descoperit datele de contact ale unei mari firme de taxi. Si am inceput sa sun. Si tot ce am obtinut a fost un perpetuu ton de ocupat. Cu a doua problema a fost la fel de dificil pentru ca bancomatul ING a refuzat sa imi dea bani si a trebui sa ma duc la un BNP. Oricum, m-am invartit ca o gaina beata vreo 10 minute in zona incercand sa scot bani si sa gasesc un taxi.

Pana la urma, Sefa, in intelepciunea ei, suna si imi spune ca mai bine stau acasa si lucrez remote. O idee geniala! Il sun repede pe BV, inainte sa se urce in trenul spre Bruxelles si reusesc sa il fac sa se intoarca acasa. Revin si eu in apartamentul de la etajul 23, unde ii dau vestea cea buna prietenei mele. Foarte incantata si ea de greva! De bucurie, si-a anulat o ora pentru ca nu avea cum sa ajunga.

La ora 9 imi pornesc laptopul si activez conexiunea si incep sa verific mail-ul. Pe la 10 am decis ca la pranz vreau snitzele de pui cu orez, asa ca am iesit putin la cumparaturi. Pana la ora 13 ziua a decurs fara alte intamplari deosebite. Doar ca am aflat ca puteam sa folosesc autobuzele De Lijn (curse interurbane) ca sa ajung la serviciu. E, data viitoare!

Si la 13 si un pic, ce sa vezi?! Conexiunea la Internet s-a evaporat. Nu stiu unde a disparut, ca afara nu era ceata! Incerc eu tot ce se putea, dar niciun rezultat notabil. Am resetat si router-ul, actiune care de data aceasta chiar l-a readus la setarile din fabrica (ultima data cand am mai incercat, nu a vrut nici de ciuda!) si am pierdut si reteaua. Si cand a picat Internetul (bine ca nu m-a lovit) chiar eram in mijlocul unei conversatii mai interesante pe messinger. Am incercat sa piratez ceva, dar la niciuna din retelele la care ma conectam nu aveam acces la Internet. Pana la urma, m-am apucat de gatit in speranta ca se sperie router-ul si o sa isi revina. Nici pomeneala!

Pe la 14.30 am luat o decizie inteleapta sa ies din casa. Ce urma sa fac? Sa merg la Sterling Books sa imi cumpar „I, robot” al lui Isaac Asimov (vreau toata seria in limba in care a fost scrisa) si sa dau o fuga la Primarie sa imi cer buletinul de Belgia. Dar, mai intai, am mai intrat o data in statia de metrou ca sa imi fac poze la automat. Recunosc, asta a fost primul contact cu o astfel de masinarie, dar a fost amuzant. Am obtinut 5 poze foarte serioase (asa erau specificatiile tehnice!) pentru 5 euro. Imi iau pozele si pornesc in cautarea cartii. Bineinteles ca, in timp ce marsaluiam inspre centru, a inceput sa ploua.

Am ajuns la librarie si nu m-am putut abtine si am cumparat 2 carti, nu una. Recunosc, as fi cumparat cel putin 20, dar nu am acum 200 de euro pentru asta. In timp ce cautam cartea dupa care ma dusesem, am dat cu ochii de raftul Agatha Christie si mi-am amintit ca vreau si toate cartile ei. Asa ca am ales „Poirot investigates” si apoi am intrebat de volumul pe care il cautam, pentru ca pur si simplu nu imi sarea in ochi. Mi l-a gasit vanzatoarea. Singura problema a fost ca e o editie recenta si e cu Will Smith pe coperta. Super tare! Nu cred ca Asimov a prevazut asta. Imi calc indoielile in picioare si il iau asa. Am iesit foarte incantata din librarie.

Victorioasa, cu cartile in poseta, m-am indreptat inspre Primarie. La coada care se formase deja (desi nu era deschis inca), asteptau si vreo cativa „intelectuali” romi(ni). De data asta nu am mai deschis gura. Am ajuns destul de repede la ghiseu si sper ca in maximum 3 saptamani sa am o carte de identitate belgiana. Dupa asta m-am dus acasa cu speranta ca Domnul Internet a catadicsit sa revina la domiciliu.

Intre timp, A a verificat starea conexiunii la o prietena care locuieste 4 etaje mai jos. Ei ii functiona Internetul! Cu aceasta ocazie, de pe site-ul furnizorului, am aflat ca nu ne-a fost taiat net-ul pentru neplata si ca pe 14 si 15 februarie, intre orele 00 si 05, se executa lucrari de mentenanta. Si, cum suntem in Bruxelles, bineinteles ca orele nu au fost respectate. Cel putin am lamurit misterul.

Ca sa imi fac de lucru, m-am uitat la doua filme. Dupa, am decis sa fac o baie, dar in drumul meu am dat cu ochii de router care parca avea mai multe beculete aprinse. Am lasat si apa in cada si orice altceva si m-am dus la laptot. Reteaua noastra inca nu avea Internet, dar altele aveau. Bine ca se poate pirata! Cand am vazut ca am conexiune, m-am simtit fooooarte bine (nu vreau sa folosesc cuvinte cu tenta sexuala!). Cred ca sunt dependenta! Euforia mi-a mai trecut cand am dat de mail-ul de serviciu, dar e si maine o zi.

Ciudata experienta sa nu ai Internet, mai ales ca si porumbeii calatori erau prin vecini. Aspectul cel mai pozitiv al experientei: cele 2 carti cumparate! Si uite asa, a mai trecut o zi...