M-am mutat... Din nou!

Ca sa reiau de pe unde am ramas, nu ca mi-as aminti exact, o sa continui sa va povestesc despre viata in colocatie cu acel Y pe care il pomeneam data trecuta. Toate au fost bune si frumoase, pana sambata cand Domnul Colocatar s-a gandit ca ar trebui sa aprofundam relatia. In sensul mai biblic... I-am explicat foarte calma omului ca sunt socata si ca sigur nu imi doresc asa ceva. In mintea mea ma intrebam ce ii in capul lui?! Adica atatia dintre cunoscutii mei (femei si barbati) traiesc sau au trait in colocatie pe aici si niciunul nu a declarat ca ai lor colocatari s-au gandit la altceva. Oricum, sigur nu dupa doar 5 zile! Nu sariti in avion sa veniti sa ma salvati, ca nu e cazul, pentru ca a inteles de vorba buna. Daca nu pricepea, acum ar fi fost in spital...

Dupa incident, am decis ca noaptea e un sfetnic bun si ca poate a doua zi lucrurile o sa revina la normal. Dar duminica dimineata m-am trezit cu sentimentul pregnant ca trebuie sa ma mut. Afara era soare asa ca am decis sa ies la o plimbare sa explorez imprejurimile si sa imi limpezesc gandurile. Am ajuns intr-un parc si mi-am amintit de turcul care avea camera situata la 10 minute de mers pe jos de biroul meu. Tipul ma sunase la o zi dupa ce ii dadusem astuia garantia sa imi spuna ca se rezolvase incurcatura si ca as putea sa ma mut, dar l-am refuzat politicos ca doar imi dadusem cuvantul lui Y. Desi ma batuse gandul sa recuperez cumva garantia de la Y si sa ma mut cu turculetul. Dar sa revenim la ziua de duminica si sa lasam imbarligaturile situationale si lingvistice.

Deci, cu ideea clara ca trebuie sa ma mut, l-am sunat pe turculet (sa il denumim E in continuare) si l-am intrebat care e situatia cu camera lui. Ia ghiciti?! Era cat se poate de disponibila... Ii spun ca il sun mai tarziu, mai bantui putin si ma intorc acasa sa vorbesc cu Y. Cand i-am zis ca as vrea sa ma mut, a fost foarte amabil si mi-a spus ca o sa imi dea toti banii, dar ca nu e cazul, ca a fost o neintelegere si ca nu o sa mai repete gestul. Aproape ma convinsese, dar cum continua sa vorbeasca despre asta a inceput si sa imi spuna ca parca exagerez. Poftim?! Da, clar ma mut! Si i-am trantit-o scurt ca in seara aia imi vreau toti banii inapoi (mai putin pentru cele 5 zile petrecute acolo) si ca o sa ii eliberez camera. Urmatorul pas a fost sa il sun pe E si sa ii explic ca nu caut amanti, ci doar o camera si omul m-a asigurat ca are o prietena de multa vreme si ca nu e cazul... (Sa stiti ca acum chiar zambesc si apropae rad!) Foarte bine! Pot sa ma mut diseara? Da, dar e stricata incalzirea. Nicio problema!

Dupa ce am aranjat cu camera, mi-am momit prietenii, respectiv pe MC, A si O, cu o excursie la Atomium si, cand deja erau pe drum, i-am informat ca trebuie sa ma si ajute sa ma mut. Din nou! Cand am expus si motivele, MC era cat pe ce sa ma ia la bataie pentru ca nu l-am instiintat mai devreme. Pe aceasta cale, vreau sa ii adresez calduroase multumiri pentru ca a facut pe durul cu Y, care a incercat sa carcoteasca ceva in sensul ca nu mi-ar da toti banii inapoi, si pentru ca i-a explicat foarte politicos lui E ca spera sa nu faca aceeasi greseala pentru ca s-ar putea sa isi piarda calmul. Am si niste poze cu MC cu fata de dur...

Uimitor este faptul ca toate lucrurile mele care se gaseau in apartamentul lui Y duminica seara fusesera carate acolo in mai multe reprize. Dar duminica seara, noi 4 am reusit sa luam totul la un singur transport. Organizare, nu gluma!

Dupa cum probabil v-ati dat seama, postarea de fata e scrisa din noua camera. Asa ca trebuie sa dau si ceva detalii despre locuinta. Colocatarul meu, un turc pasionat de tehnica si calculatoare, munceste cand sunt eu acasa. Prin extrapolare, eu sunt la servciu cand e el acasa. Deci, de duminica de cand m-am mutat, nu l-am mai vazut la fata. In schimb, constat ca face curat. Apartementul e luminos, nu e incredibil de spatios, dar e suficient. Si fac 10 minute pe jos pana la servciu. Deci pot sa dorm mai mult. Plus ca e in unul din cele mai bune cartiere din Bruxelles. Sper sa nu aiba si E aceleasi intentii ca si Y, dar daca tot nu ne intalnim, e putin probabil sa se manifeste. Singurul inconvenient serios constatat pana acum e legat de conexiunea la Internet, care e destul de proasta. Dar asta sa fie cel mai mare bai!

Partea negativa a povestii: am dat peste un ciudat care nu ii in stare sa iasa pe strada sa isi gaseasca o prietena. Partea pozitiva: acum locuiesc atat de aproape de serviciu ca pot sa ma trezesc la 8.30 si sa fiu sigura ca la 9.00 sunt in birou. Si am o camera mai faina. Deci, poate aici trebuia sa ma mut de la bun inceput...